STRESAT? Se poate rezolva!

Iniţial, organismul uman reacţiona la pericolele fizice reale sau imaginare prin stres. Astăzi însă, nu mai poate fi vorba de aşa ceva. Noi factori stresori au apărut – programul prea încărcat, prea multe aşteptări de la sine sau de la viaţă, acest dute-vino zilnic pe care trebuie să îl suportăm sau poate un bombardament emoţional de care nu te poţi ocupa. Şi ce e mai grav – îndepărtarea stresului e ultima pe lista priorităţilor noastre.

Dar, mai întâi, un pic despre stres

Stresul în sine nu este rău. Atunci când apare o situaţie asupra căreia trebuie să preluăm controlul, toate reacţiile bio-chimico-hormonale ne pregătesc pentru un extra-efort. Astfel, devenim mai vigilenţi, inima bate mai rapid, creierul îţi este mai bine oxigenat, devenind astfel mai treaz. Suntem pregătiţi pentru luptă sau pentru fugă. Iar când totul s-a terminat, organismul revine la normal.

Toate aceste reacţii (şi altele nemenţionate) sunt provocate, în principal, de adrenalină, noradrenalină şi cortizol.

Adrenalina şi noradrenalina (catecolamine) sunt bine cunoscute ca hormoni ce intervin în situaţii neobişnuite pentru organismul nostru. Ele suplimentează cu oxigen şi glucoză creierul şi muşchii, cresc frecvenţa cardiacă, dilată pupilele, cresc glicemia, dar au un efect supresiv asupra sistemului imunitar.

Cortizolul, pe de altă parte, stimulează lipoliza (procesul de descompunere a grăsimilor) şi proteinoliza, stimulează secreţia sucului gastric, stimulează eliminarea apei din organism, încetineşte procesele de formare a oaselor, participă la formarea memoriei, dar, ca si catecolaminele, slăbeşte activitatea sistemului imunitar.

Ce se întâmplă dacă organismul nu revine la normal?

Organismul este într-o stare permanentă de alertă. Acest fapt ne afectează atât la nivel fizic, cât si psihic, iar simptomele nu întârzie să apară: oboseală, schimbări dispoziţionale şi de comportament (iritabilitate, creşterea consumului de alcool şi tutun), sensibilitate crescută la critici, anxietate, scăderea capacităţii de concentrare, insomnii şi dificultăţi cu trezitul dimineaţa, furie, un apetit crescut sau scăzut exagerat. Pe planul fizic, pot apărea: tensiune musculară, palpitaţii, indigestii, dureri de cap, ameţeli, scăderea libioului, slăbirea sistemului imunitar şi probleme cardio-vasculare (în special hipertensiune arterială).

Ce putem face?

♥ În primul rând trebuie să ne ascultăm mai mult pe noi înşine. Organismul ne transmite tot timpul semnale atunci când îi convine sau nu îi convine ceva. Şi fiecare are un mod specific de a reacţiona. De aceea nici un medic nu îţi poate spune cum te simţi, ci tu eşti cel care trebuie să îşi dea seama.

♥ Apoi va trebui să analizezi care ar putea fi factorul stresant. Ia în considerare toate evenimentele care preced o situaţie stresantă. Apoi încearcă să modifici tiparul, să creezi un precedent pentru o situaţie nestresantă sau, dacă nu poţi altfel, pentru o situaţie măcar mai puţin stresantă.

♥ Deşi am citit prin mai multe părţi despre managementul stresului, cred totuşi că una din cele mai importante metode este meditaţia. 20 minute de meditaţie atunci când ai timp te ajută să te deconectezi, să te eliberezi şi să îţi tonifiezi dispoziţia (prin secreţia de endorfine). Meditaţia te poate ajuta să te cunoşti mai bine, să îţi dai seama care sunt limitele tale umane şi să faci faţă problemelor asupra cărora nu ai control. Poţi să o combini cu exerciţii de respiraţie şi cu tehnici de relaxare a muşchilor. Este important să fii într-un loc liniştit, curat şi bine oxigenat şi să încerci să stai cât mai confortabil.

♥ Încearcă să stai mai mult în preajma unor persoane pozitiviste, decât a unora cu simţ critic ridicat. Nu te feri să comunici, fie că este vorba de persoane în aceeaşi situaţie ca tine, fie că sunt optimişti şi zâmbitori. Prin faptul că îţi expui problema reuşeşti în acel mod să îi faci faţă mai uşor.

♥ Masajul este una din metodele de relaxare a organismului şi a minţii, de stimulare a circulaţiei capilare, de eliminare a toxinelor şi de revitalizare. S-au făcut diverse studii statistice care au demonstrat că pacienţii aflaţi sub impactul unui stres fizic puternic cărora li se făcea masaj reuşeau să se refacă mai rapid. Masajul poate fi combinat cu aromoterapia, dublându-se efectul dorit. Aromele de levănţică şi citrice au un efect puternic calmant.

♥ Deja s-a dovedit efectul practicării unui tip de sport, fie el şi doar plimbările în ritm alert prin parc. Sângele îţi este pus în circulaţie, musculatura se tonifiază, iar creierul secretă substanţele necesare bunei tale dispoziţii. Un alt efect mai puţin luat în calcul este schimbarea opiniei despre tine după ce încep să se observe efectele fizice. Devii astfel, mai încrezător şi mai optimist.

♥ Remediile naturiste nu sunt de ignorat. Pentru a ţine în frâu anxietatea, insomnia sau nervozitatea puteţi folosi valeriana (Valeriana officinalis), Kava (Piper methysticum), ginseng (aveţi grijă însă, sunt 3 tipuri de ginseng, iar dacă îl luaţi pe cel nepotrivit pentru dv. s-ar putea să aibă efecte adverse faţă de cele scontate), fostfatidilserină sau passiflora (Passiflora incarnata). Totuşi încercaţi să consultaţi un medic specializat în homeopatie şi remedii naturiste. Cantitatea, reguralitatea sau condiţiile în care puteţi lua aceste tratamente naturiste sunt la fel de importante ca în medicaţia alopată.

♥ Până să ajung la o concluzie finală, trebuie să mai menţionez că un stil sănătos de alimentaţie te poate ajuta să previi stresul. „Men sana in corpore sano” spune latinul, adică „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Atunci când corpul nostru funcţionează normal şi mintea noastră merge în aceeaşi direcţie.

Cu toate acestea, cum am zis la început, fiecare are un mod unic de a reacţiona. De aceea acestea nu pot fi considerate mai mult decât nişte simple sugestii. Pentru unii dintre noi  doar un duş mai cald la sfârşitul zilei poate ajuta considerabil sau drumul prin parc atunci când mergi la serviciu. Este important să dai un minimum de timp propriei persoane şi să nu te laşi la coada listei de priorităţi.

Fiţi sănătoşi!