Am găsit un articol foarte interesant în Cotidianul. Vi-l recomand din toată inima.
Pe măsură ce creierul uman dezvoltă noi abilităţi tehnologice, se depărtează tot mai mult de deprinderile sociale fundamentale, arată un studiu recent.
Specialistul în neuroştiinţă Gary Small, de la Universitatea din California, susţine că mutaţiile apărute în modul în care oamenii recoltează informaţiile şi comunică între ei în era tehnologiei conduc cu repeziciune la modificarea creierului uman, scrie Newsweek. „Creierul nostru n-a mai fost afectat atât de rapid şi de dramatic decât poate doar atunci când omul timpuriu a descoperit cum să folosească o unealtă. Pe măsură ce creierul evoluează şi îşi îndreaptă atenţia spre noi abilităţi tehnologice, el se depărtează de deprinderile sociale fundamentale.”
Acest lucru nu ar trebui să surprindă însă, întrucât capacitatea creierului de a răspunde la diferiţi stimuli este bine cunoscută.
Muzicienii profesionişti au mai multă materie cenuşie în regiunile cerebrale responsabile pentru coordonarea degetelor. Şi asta pentru că, cu cât un om se dedică mai mult unei activităţi, cu atât prind mai multă vigoare cărările neurale responsabile ce facilitează execuţia ei. Aşa că e normal ca semenii ce procesează un flux continuu de informaţie digitală să aibă mai mulţi neuroni puşi în slujba filtrării acestor date.
Pentru a observa modul în care Internetul ne rearanjează circuitele, Small şi colegii săi au monitorizat creierii a 24 de persoane adulte în timp ce acestea realizau o căutare web simulată sau citeau o pagină de text. În primul caz, la cei care au mărturisit că folosesc mediul online în mod regulat în viaţa de zi cu zi s-au observat semnale mai intense în regiunile cerebrale responsabile pentru luarea deciziilor şi pentru raţionamentul complex.
Descoperirile arată că folosirea Internetului stimulează capacitatea cerebrală şi că cititul online activează mai multe regiuni ale creierului decât cuvintele printate. Cercetarea completează studiile anterioare ce au evidenţiat că oamenii dedicaţi tehnologiei pot înmagazina mai multe informaţii pe termen scurt, îşi pot adapta mai bine percepţia asupra lumii la informaţiile în schimbare şi au abilităţi motorii mai dezvoltate.
Gary Small spune că diferenţele sunt mult mai profunde de-a lungul generaţiilor. Pe de o parte, „aborigenii digitali” – cei care nu au cunoscut altă lume decât cea a e-mailului şi text messaging-ului – îşi folosesc abilităţile cognitive superioare pentru a lua rapid decizii şi pentru a jongla cu surse senzoriale multiple.
De cealaltă parte, “imigranţii digitali” – martori la naşterea tehnologiei moderne la mult timp după fixarea conexiunilor cerebrale – se descurcă mai bine la descifrarea expresiilor faciale decât la navigarea în cyberspaţiu.
Sursa: cotidianul.ro
