Sper sa reincep postarea de articole, dar pana atunci va urez sanatate multa!

Proiectul Diogenes a a încercat să răspundă acestei probleme. Astfel, s-a realizat un studiu pan-european în privinţa dietelor moderate în lipide, cu variaţii în conţinutul proteic şi indicele glicemic. S-a urmărit eficienţa prevenirii recâştigării în greutate după o scădere iniţială în greutate.

Ţările participante au fost Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Grecia (Creta), Germania, Spania, Bulgaria şi Republica Cehă. 773 dintre participanţii la studiu au avut parte iniţial de o dietă hipo-calorică (cu durata de 8 săptămâni), urmată de o dietă de menţinere (cu durata de 26 de săptămâni).

Variantele dietelor de menţinere au fost:

• săracă în proteine, indice glicemic mic;
• săracă în proteine, indice glicemic mare;
• bogată în proteine, indice glicemic mic;
• bogată în proteine, indice glicemic mare;
• de control (moderată în proteine, fără indicaţii privind indicele glicemic).

Rezultatele au arătat că participanţii care au urmat dieta bogată în proteine şi cu un indice glicemic mic au reuşit să îşi păstreze noua greutate mai bine decât cei care au urmat dieta săracă în proteine şi cu un indice glicemic mare. În plus, participanţii din prima categorie menţionată au continuat să scadă în greutate pe parcursul celor 26 de săptămâni.

Concluzia: o creştere, moderată chiar, a aportului proteic sau o reducere moderată a indicelui glicemic sunt suficiente pentru a minimiza recâştigul în greutate şi pentru a promova în continuare scăderea în greutate, la pacienţii obezi care au urmat deja cu succes o dietă de slăbire.

1. Mâncaţi sănătos! O alimentaţie sănătoasă este împărţită astfel: 55-60% glucide, 30% lipide şi 15% proteine. Atenţie, aceste raporturi sunt din necesarul caloric zilnic si nu din cantitatea de alimente. Majoritatea dintre noi nu realizăm de cele două mari greşeli pe care le facem zilnic: 1. cantitatea de lipide este mult mai mare şi 2. aportul de glucide este realizat din zaharuri rafinate, în loc să fie din legume şi fructe. Dacă le vom corecta, vom constata că reducem mult riscul de obezitate şi de boli cardio-vasculare. După cum ştim, lipidele nesaturate se depun pe artere şi creează terenul propice pentru infarcte.

2. Renunţaţi la fumat! Fumatul produce tahicardie, creşte presiunea sangvină şi nivelul glucozei în sânge. Statisticile ne spun că este de 5 ori mai probabil ca un fumător să facă atac de cord, iar şansele de a muri de cancer pulmonar sunt de 22 de ori mai mari. Plus, este 100% sigur că toţi fumătorii cronici dezvoltă bronhopatie cronică obstructivă.

3. Beţi cel puţin 2 litri de apă pe zi! Pentru că scădeţi riscul de a face pietre la rinichi, vă hidrataţi corect şi, deloc de ignorat, veţi arăta foarte bine.

4. Faceţi sport! Astfel, mobilizaţi sângele, favorizând întoarcerea venoasă (adică sângele circulă cu o mai mare uşurinţă prin vene pentru a ajunge la inimă, ceea ce scade riscul bolilor trombo-embolice), aveţi mai multă energie, vă tonifiaţi şi scăpaţi de greutatea în exces şi favorizaţi detoxifierea organismului. Mai multe detalii aici.

5. Faceţi dragoste! Atenţie, nu cu oricine – promiscuitatea sexuală creşte foarte mult riscul de a contacta o BTS. Însă activitatea sexuală cu un partener stabil înseamnă activitate fizică (şi antrenament pentru inimă – la propriu), eliminarea stresului, echilibru psihic şi hormonal (în timpul orgasmului sunt secretate oxitocină şi endorfine, substanţe ce participă la multe procese din organism).

6. Faceţi copii! Femeile care fac copii şi îi alăptează natural (cel puţin 3 luni)  îşi reduc riscul de a face cancer la sân.

7. Reduceţi stresul! Catecolaminele ridicate în permanenţă din cauza stresului au un efect puternic pe sistemul cardio-vascular, care, pe fondul unei boli trombotice preexistente, pot duce chiar la infarcte. Câteva sfaturi pentru combaterea stresului aici.

8. Dormiţi suficient! Putem înşira multe şi nu trebuie să neglijăm faptul că pe lângă odihna bine venită, în timpul somnului se fixează memoria, se refac sistemele din organism, se stabilizează sistemul imunitar şi se sintetizează o mulţime de substanţe şi hormoni extrem de utile. Aici găsiţi mai multe detalii.

9. Spălaţi-vă! Din păcate, igiena personală nu a devenit un cult al românilor. Se evită în acest fel bolile transmisibile prin intermediul mâinilor murdare (de exemplu, hepatita A), afecţiunile din sfera orală (carii, parodontoză) şi cele din sfera genitală. Atenţie doamnelor, hiperigienizarea zonei genitale poate favoriza formarea candidei.

10. Fiţi ergonomici! Doamnele care poartă zilnic tocuri de 10 cm ar trebui să se gândească la implicaţiile asupra coloanei. Bărbaţii conducători auto care stau multe ore în maşină trebuie să facă pauze mai dese, în special pentru a evita supraîncălzirea testiculelor (care duce la sterilitate). Pentru că citiţi acest articol la calculator, aveţi ocazia să analizaţi chiar acum poziţia pe care o aveţi. Dacă staţi cocoşat, cu capul înainte, este posibil să adoptaţi această poziţie deficitară permanent. Pentru ergonimia folosirii computerului, găsiţi aici mai multe detalii.

Există fel şi fel de diete, cure şi regimuri miraculoase care te ajută să slăbeşti, mai repede sau mai lent. Unele funcţionează, altele nu. Problema lor este controversată, dat fiind că destul de multe dintre ele pot avea repecursiuni negative asupra organismului. Un lucru este totuşi cert: mai puţine calorii înseamnă mai puţine kilograme. Adică, pe lângă calitate, contează foarte mult şi cantitatea alimentelor ingerate.

Bun, şi totuşi ce legătură este între spălat pe dinţi şi slăbit?

“Ridicaţi-vă de la masă sătui, dar nu îmbuibaţi“. Uşor de zis, greu de făcut.  Însă obiceiul de a te spăla pe dinţi te va ajuta să faci acest lucru, eliminând acel aport caloric care face diferenţa între “sătul” şi “îmbuibat”. Şi după cum am spus, mai puţine calorii înseamnă mai puţine kilograme.

Cum? În primul rând, este important să îţi formezi obiceiul de a mânca la masă (nu pe canapea, la televizor, la film). De asemenea, e important să nu combini mâncatul cu alte activităţi (cititul sau statul la taclale). Asta nu înseamnă să taci chitic, dar faptul că te concentrezi asupra mesei îi va permite şi creierului tău să proceseze această activitate mai bine. Umplerea stomacului va fi astfel conştientizată şi la nivel cortical. Adică la sfârşitul mesei vei ajunge să fii sătulă şi VEI SIMŢI că eşti sătulă.

Pe de altă parte, dacă stai la taclale la masă sau dacă mănânci la un film, vei simţi mereu că mai vrei să guşti/ronţăi ceva (vei ajunge să fii sătulă FĂRĂ SĂ SIMŢI că eşti sătulă).

Odată lămurit acest aspect, nu mai trebuie decât un lucru: după ce ai terminat, ridică-te de la masă şi spală-te pe dinţi. Nu amâna! Pur şi simplu, după ce ai terminat de strâns masa, spală-te pe dinţi! Apoi continuă-ţi restul activităţilor. Cinci minute mai târziu nici nu îţi veţi mai aduce aminte că îţi mai era “foame”.

Un alt aspect: ai încercat vreodată să mai mănânci ceva după ce te spălasei pe dinţi? Dacă nu, încercă o dată! Vei vedea că mâncarea nu va avea deloc un gust satisfăcător şi pofta ţi se va tăia repede. Gândul la ce gust ar avea mâncarea dacă ai mai mânca ceva după ce te speli pe dinţi va fi un factor în plus care să te ţină departe de frigider.

Din această cauză, este destul de important ce fel de persoană eşti: genul care preferă să rabde dacă eşti genul de persoană care

Alte câteva sugestii:

• după masă, bea un pahar cu apă; uneori, lipsa de saţietate este doar o formă de sete – vei vedea că după ce ai mâncat şi ai băut acel pahar cu apă, nu mai ai nevoie de nimic;
• mănâncă ce îţi place, pentru că variat = sănătos; a-ţi refuza anumite categorii de alimente (proteine, glucide, lipide) nu va face decât să acumuleze frustrări ce vor conduce, inevitabil… la frigider; nu te abţine de la dulciuri doar pentru că vrei să slăbeşti, dar înlocuieşte un milk shake din oraş (500 ml) cu unul făcut în casă (250 ml) din lapte şi fructe proaspete, pe care să îl consumi – dacă vrei, chiar zilnic – la mic dejun;
• educă-ţi gusturile; mâncarea favorită – cartofii prăjiţi cu hamburger? te rog frumos, poţi mult, mult mai bine de atât; mai ales acum, când internetul oferă toate informaţiile de care ai nevoie  pentru a experimenta din punct de vedere culinar – reţete autohtone, mediteraneene, asiatice etc.;
• dozează condimentele – cu referire la sare şi zahăr; poate la început ţi se va părea ciudat, dar după o scurtă perioadă de acomodare, poţi avea surpriza să recunoşti că mâncarea este la fel de savuroasă şi cu mai puţină sare sau zahăr; în fond, e vorba şi de obişnuinţă;
• nu uita de fibrele alimentare; profită de faptul că e vară şi consumă cât mai multe legume şi fructe, ele reprezintă un plus de savoare şi nicidecum un compromis.

Fapte (obţinute din mass-media): pacientul în vârstă de nouă ani se prezintă la medic pentru o fractură deschisă la antebraţul stâng. I se pune o atelă ghipsată şi este spitalizat pentru trei zile.

Înainte de a fi externat, i se face şi o radiografie care nu relevă nici o complicaţie ortopedică. Câteva ore mai târziu, mama pacientului observă că acestuia i se învineţeşte mâna, decizând revenirea la spital.

Medicii găsesc necesară amputarea mâinii. În ciuda măsurilor luate, pacientul face septicemie şi decedează.

Contextul medical

Două evenimente grave pot afecta circulaţia un membru afectat. Ambele pot fi cauzate şi de un ghips:

1. Dacă circulaţia este complet întreruptă, apare gangrena, deci toate ţesuturile (inclusiv pielea) mor.
2. Dacă se formează presiune în cazul unui spaţiu inextensibil, precum cel musculo-fascicular, se dezvoltă sindromul de compartiment, urmat de contractura ischemică Volkmann.

De ce apare sindromul de compartiment?

În urma fracturii se produce un edem muscular ce determină o ischemie parţială în zonele în care muşchii sunt înconjuraţi de o fascie strânsă (precum antebraţul sau gamba). Practic, muşchii se umflă şi apasă vasele de sânge. Acest fenomen poate determina singur apariţia sindromului de compartiment, dar este cu atât mai mult favorizat de un bandaj strâns.

Sindromul apare cel mai des la antebraţul copiilor, în fracturile de antebraţ sau cele supracondilare, dar poate apărea şi în fracturile tibiale, în afectarea muşchilor tenari sau în dislocările de cot sau genunchi etc.

Sindromul de compartiment este un dezastru ce poate fi prevenit

Măsurile de prevenire includ ţinerea sub supraveghere a pacientului, pentru a observa imediat apariţia semnelor precoce (cei patru „P”):

• durerea ischemică („pain” în engleză); spre deosebire de durerea banală post-fractură, care este medie şi descrescătoare, durerea ischemică este severă, crescând treptat în intensitate;
• parestezie;
• paloare;
• paralizie.

Printre semnele critice se numără şi membrul rece, edemaţiat, hipoanestezic, cu impotenţă funcţională. Prezenţa pulsului periferic nu exclude sindromul de compartiment.

Profilaxia sindromului de compartiment cuprinde şi evitarea manevrelor bruşte de reducere în focar, evitarea ghipsurilor ocluzive, tratamentul intens cu antiinflamatoare, vasodilatatoare, antibiotice, anticoagulante, antispastice sau la nevoie îndepărtarea aparatelor ghipsate.

Tratament

Sindromul de compartiment acut este o urgenţă medicală ce necesită tratament chirurgical imediat, pentru a scădea presiunea de la nivelul zonei afectate (fasciotomie). Complicaţiile includ contractura ischemică Volkmann sau suprainfecţia.

]]> http://shedoctor.wordpress.com/2010/05/30/%e2%80%9ecopil-mort-din-cauza-unei-fracturi%e2%80%9d-%e2%80%93-adevarul-medical-din-spatele-stirilor/feed/ 0 SheDoctor Sange2 http://shedoctor.wordpress.com/2010/03/08/prima-inima-artificiala/ http://shedoctor.wordpress.com/2010/03/08/prima-inima-artificiala/#comments Mon, 08 Mar 2010 20:35:31 +0000 shedoctor http://shedoctor.wordpress.com/?p=724 ]]> Am dat de un articol foarte interesant pe healthy.ro. Dau linkul direct cu tot cu drepturile de autor.

Prima inima artificiala potrivita pentru transplant

Se mai poate administra şi sub formă de supozitoare, dar are numeroase efecte adverse, printre care: retenţia apei şi edeme, erupţii urticariene, leucopenii, agranulocitoză, scăderea numărului de trombocite, scăderea hemoglobinei şi poate reactiva ulcere gastroduodenale.

Haideţi mai întâi să analizăm un pic ce alcătuiesc aceste cereale. Ele sunt formate din 3 componente majore: înveliş, miez şi germen. Procesarea lor lasă utilizabil doar miezul, format preponderent din carbohidraţi şi amidon, privându-ne astfel de toate beneficiile oferite celelalte componente. Cerealele integrale sunt, deci, cele cărora li s-au păstrat toate componentele. În această categorie sunt incluse cerealele consumate la micul dejun (în special musli), pâinea integrală, făina integrală şi pastele din făină integrală, porumbul şi popcornul.

De ce sunt mai bune?

Păstrând învelişul şi gemenul, aducem un aport de fibre, vitamine (complexul vitaminic B, vitamina E), fitonutrienţi şi minerale.

Fibrele reprezintă un tip de carbohidraţi ce nu pot fi digeraţi de organism. Ele sunt esenţiale pentru un tranzit optim, element extrem de important în păstrarea sănătăţii generale a organismului. Un studiu realizat pe 80.000 de femei a demonstrat că putem reduce chiar riscul de a face cancer de colon consumând mai multe fibre.

Dr. Alan J. Flit, director în cadrul studiului din cadrul Harvard School of Public Health, spune că „cerealele integrale ca parte a unei diete echilibrate ar putea ajuta la promovarea sănătăţii cardio-vasculare”. Aceasta se explică prin faptul că fibrele scad concentraţia LDL-colesterolului din sânge (colesterolul rău), a trigliceridelor şi a tensiunii arteriale.

Pe de altă parte, studiile au demonstrat că fibrele scad absorbţia de zaharuri, iar consumul de cereale integrale este asociat cu scăderea concentraţiilor de insulină din organism. Aceasta este o componentă importantă în reducerea factorilor de risc pentru diabetul zaharat de tip II. În acelaşi timp, diabetul zaharat este „mână în mână” cu bolile cardio-vasculare, deci consumând cereale integrale ţinteşti asupra a două aspecte importante ale sănătăţii.

O altă cercetare ne arată că putem lega consumul crescut de cereale integrale cu scăderea procentului de grăsime corporale totală şi a celei abdominale: cei care au consumat cele mai mari cantităţi de cereale integrale au avut cu aprox. 2,4% mai puţină grăsime corporală totală şi 3,6% mai puţină grăsime abdominală faţă de cei care au consumat cantităţi minime. Se pare că acest fapt s-ar datora tot fibrelor.

Aveţi grijă însă! Pâinea albă şi pâinea integrală au acelaşi indice glicemic şi aproximativ aceeaşi valoare calorică. De exemplu, o felie de pâine albă are 66 kcal, 1,9 g proteine şi 0,6 g g fibre, iar o felie de pâine integrală are 69 kcal, 3,6 g proteine şi 1,9 g fibre.

< 18,5

SUBNUTRIT

Dacă vrei să slăbeşti acum, consultă mai de grabă un psiholog pentru că totul este pe fond nervos. Cel mai indicat este să mai pui nişte kilograme pe tine.

18,5 – 24,9

NORMOPONDERAL

25 – 29,9

SUPRAPONDERAL

30 – 34,9

OBEZITATE GRAD I

35 – 39,9

OBEZITATE GRAD II

> 40

OBEZITATE MORBIDĂ

O altă metodă extrem de simplă pentru a afla greutatea ideală este să scădeţi 10 din zecimala înălţimii (m). De exemplu, pentru o persoană de 1,70 m, greutatea ideală este de 60 kg (şi ar avea un IMC de 20,76 kg/mp).