Tulburarea dismorfică corporală sau ‘sindromul urâţeniei’

3Tulburarea dismorfică corporală (TDC) are multe denumiri ştiinţifice, denumită comun ‘sindromul urâţeniei’, este o afecţiune ce tine în special de domeniul psihiatriei şi pare să afecteze în general tinerii, deşi cercetătorii ne arată că toţi oamenii pot prezenta aceasta „boală” într-o măsură mai mare sau mai mică. Se estimează că aproximativ 2% din populaţia globului suferă de TDC.

Ce este TDC?

Relativ simplu…daca aţi putea să schimbaţi un singur detaliu legat de înfăţişarea dumneavoastră, care ar fi acela? Fără îndoială răspunsurile pot varia dramatic. Folosindu-ne de acest principiu încercăm să definim TDC ca fiind acea tulburare în care persoanele sunt atât de preocupate în legătură cu un anumit sau anumite detalii din înfăţişarea lor încât, în timp, psihicul uman va interveni şi distorsiona imaginea mentală care o avem despre noi. Aşa cum o oglindă la circ poate subţia, alungi sau lăţi, tot la fel psihicul nostru poate altera ceea ce noi percepem atunci când contemplăm propria imagine într-o oglindă normală.

Cauza este relativ simplă…societatea, standardele actuale de frumuseţe, oamenii ce ne înconjoară şi care la rândul lor fac parte din societate.

Argumentare

Şi mai simplu. Întrebaţi un copil de 5-6 ani ce părere are despre înfăţişarea lui, şi apoi întrebaţi un elev în clasa a Va. Veţi observa cum interacţiunea, incursiunea noastră în societate ne face conştienţi în legătură cu propriile defecte.

1La ce se ajunge de aici?

Majoritatea oamenilor se acceptă aşa cum sunt, sau pur şi simplu sunt „grijulii” în legătură cu acele defecte, unii însă devin obsedaţi de ceea ce toţi remarcă la ei ca fiind „urat”, inestetic, lăsând acest fals scop, de a îmbunătăţi acel defect să le altereze uşor comportamentul şi viata.

Diagnosticare

TDC începe de obicei în copilărie, o dată cu conştientizarea „defectului cheie”, însă poate fi la fel de bine prezent şi la indivizi maturi – ca exemplu vom citi acele persoane „dependente” de operaţiile estetice, care în permanenţă vor găsi ceva de corectat în look-ul lor.

Comportamentul persoanei în cauză devine obsesiv-compulsiv putând-se manifesta strict în legătură cu acel defect (de exemplu când intr-o conversaţie cu prietenii survine ca subiect ceva înrudit) sau poate fi permanent – la acele persoane plăcute ca aspect însă care se percep ca hidoase, având probleme în a interacţiona cu cei din jur (in acest caz se asociază bulimie sau anorexie de cele mai multe ori, tulburări maniacale sau schizoide, şi un consult de specialitate va indica terapia cu antidepresive).

Ca o persoana să fie diagnosticata TDC trebuie să întrunească mai multe simptome, dintre care principale sunt:

  • preocuparea excesivă în legătură cu un defect fizic – observabil sau nu
  • tulburări de comportament sau de încadrare socială din cauza acestui „defect”
  • asocierea sau apariţia pe fondul unei alte boli (bulimie – aversiune faţă de kilogramele în plus); bolile de asociere sunt în general tot de domeniul psihiatriei. Cităm: bulimia, anorexia, izolarea socială, dificultăţi de comunicare, comportament obsesiv-compulsiv, depresii, fobie socială, evitarea altor peroane, sindromul personalităţii posesive, autopedepsirea – constând în rănirea propriului corp, lucrurile pot ajunge pana la dismorfia musculară – senzaţia permanentă că nu eşti destul de ‘bine-făcut’, sindrom prezent la unii body-builders.

Defecte?!

Sa vedem în continuare o statistică a celor mai populare locuri în care oamenii pot să-şi găsească defecte:

  • pielea (73%)
  • părul (56%)
  • nasul (37%)
  • greutate(22%)
  • abdomen (22%)
  • sâni/piept/areole mamare (21%)
  • ochi (20%)
  • coapse (20%)
  • dinţi (20%)

Alte defecte pot fi găsite în legătură cu: membre inferioare, structura osoasă, mimica facială, forma sau mărimea feţei, buze, fese, bărbie, sprâncene, şolduri, urechi, mâini sau încheieturi, talie, organe genitale, pomeţi, gambe, înălţime, forma sau mărimea capului, frunte, picioare, maxilare, spate, degete, gât, umeri, genunchi, degetele de la picioare, călcâie, muşchii faciali.

Personalităţile predispuse la TDC:

  • perfecţioniştii
  • introvertiţii
  • pacienţii cu tulburări psihice maniacale
  • narcisişti
  • cei cu sensibilitate la comentarii răutăcioase
  • personalităţile izolate
  • personalităţile evitate
  • pacienţii schizoizi

Tratament

Tratamentul este la fel de important ca şi diagnosticarea corectă şi rapidă, deşi în România posibilităţile de tratare a TDC sunt reduse în acest moment. Spre deosebire de majoritatea bolilor psihice, TDC face notă discordantă prin rezistenta pacienţilor la terapia clasică. Ceea ce pare însă să dea rezultate în ultimii ani este terapia comportamentală de grup, pacienţii trebuind să fie „educaţi” din nou cu privire la ceea ce societatea defineşte ca standard şi ceea ce noi reprezentăm în cadrul ei.

Aceste forme de terapie se însoţesc în cele mai multe cazuri şi de tratament medicamentos, acesta fiind menit sa îmbunătăţească starea de spirit a pacienţilor şi să-i facă susceptibili la schimbare. Din nefericire studiile arată că medicaţia placebo nu este la fel de eficace ca preparatele anti-depresive, substanţa de elecţie folosită fiind Fluoxetina.

TDC este o boală cronică, de durată, care lăsată să evolueze va ‘măcina’ încet din interior viata individului, putând să îi dezorganizeze viaţa. Ca în orice boală prevenţia este cea mai bună, astfel dacă observaţii apropiaţi care manifestă un interes deosebit faţă de un defect fizic, este bine să vă interesaţi ce fel de viziune asupra conceptului de frumos domină în grupul lor social, şi mai ales să vă feriţi de a critica acel amănunt la persoana în cauză, sau orice altă persoană pasibilă de consideraţiile dumneavoastră estetice!

Nu uitaţi! Frumuseţea este în ochii privitorului!

Anunțuri

7 gânduri despre “Tulburarea dismorfică corporală sau ‘sindromul urâţeniei’

  1. Problema asta a uratenie pe care o numiti boala dimorfism sau cum ii spuneti voi se datoreaza unei cauze ff simple pe care voi femeile in general nu o stiti sau o evitati,Si toata treaba tine doar de alegerile pe care le faceti in materie de barbati(parteneri de viata/soti).Este normal ca daca alegeti un urat sa-i perpetuati genele sa avaeti parte numai de progenituri oribile si asta oricat ati spune voi ca ”nu conteaza aspectul ci sufletul” Totul sta in zestrea genetica pe care o poarta fiecare , lucru care se observa foarte bine la exterior (felul cum arata)…Asadar doamnelor si don’soarelor daca alegeti un monstru pe post de sot pe motiv ca nu conteaza aspectul ca are suflet bun, atunci sa nu va asteptati sa aveti copii frumosi (ce naste din urat uratenia o poara) .Si cum femeile au inclinatia nativa spre tot ceea ce-i diform,malformat, urat sau ciudat atunci nu-i de mirare dece vedem atata lume urata si pocita.

  2. Nu vreau sa fiu rautacioasa,dar ce faci cand oamenii pe care ii iubesti pur si simplu nu te aleg nici ca pieten,sau renunta la tine pt fete 90-60-90? Poti fi istet,inventiv,altruist,un suflet extraordinar sau o minte stralucita,oamenii tot vor pastra distranta fata de tine.De ce? Pt ca esti foarte urat.Atunci cum sa nu fii atat de ranit incat sa nu vrei sa iesi din casa cu lunile? Medicamentele nu vindeca rani sufletesti

  3. Debia acum am aflat ca ceea ce simt are si un nume ,ba chiar si tratament medicamentos!!!?!!
    Cand ai acnee si oamenii prefera mereu sa se uite la fata de langa tine,pt ea ca e „normala”,pt ca fata ei nu iti provoaca dezgust cand vorbesti cu ea si ea poate sa zambeasca fara sa ii fie frica ca arata ca un monstru…ce terapie din lume te-ar face sa te simti normal? Nu esti pur si simplu alegerea oamenilor din cauza fizicului.Poti sa fii cat de slaba,daca ai acnee lumea oricum te va evita

  4. Buna, Irina (Iina?). Problema ca pubertatea este un moment dificil si pentru ca sunt multe schimbari in corpul tau pe care nu le poti controla. De exemplu, schimbarile hormonale, care, din nefericire, fetelor le confera o sensibilitate emotionala accentuata. Spun din nefericire pentru ca, dupa cum vezi, te lasi afectata de lucruri marunte pe care le poti depasi cu usurinta. Cred ca trebuie sa te autosugestionezi in mod pozitiv atunci cand iti apare un cos, sa iti repeti ca prietenii sunt langa tine pentru persoana care esti, iar iubitul nu ar sta langa tine daca nu te-ar placea.
    Concentreaza-te pe lucrurile bune din viata ta si vei vedea ca aceste probleme vor disparea incetul cu incetul.

  5. eu nu pot sa rezist,am 16 ani inteleg,dezvoltare,pubertate etc.
    problema mea sunt cosurile,ma omoara.din cauza asta nu-mi vine sa ies cu prietenii,cu iubitul(desi toti incearca sa ma linisteasca spunandu-mi ca sunt frumoasa)stiu ca sunt,de aceea nu vreau sa nu se vada acest lucru din cauza cosurilor.precizez nu am acnee darr atunci cand imi apare si cel mai mic cos am impresia ca fata mi-e distrusa.stau in oglinda foarte mult,foarte mult pana ce la observ ateeent,cel mai atent.
    am folosit zineryt dar nu am bani mereu sa cumpar e foarte bun e perfect dar ma gandesc ca reaplicat la fiecare luna in fiecare zi dauneaza tenului meu.
    ok,ce mai?pai mai folosesc de la oriflame din gama pure nature un baton purificator si inca o solutie care aproape nu e de nicio treaba!
    vreau sa nu mai fiu asa,vreau sa am incredere in mine sa gandesc :hai am cosuri,trec,nu dureaza doar nu e acnee!vreau sa nu mai fiu asa depresiva cand imi apar.vreau sa fie bine,te rog ajuta-ma!

  6. „Nu uitaţi! Frumuseţea este în ochii privitorului!”

    pai , in cazul meu , privitorul mi-a declansat nenorocita asta de boala…sunt o femeie care se crede urata pentru ca este urata. si pentru ca multi au simtit nevoia sa imi comunica ca sunt urata . de cand eram copil….
    deci daca frumusetea e in ochiul privitorului si ochiul acela nu a vazut-o …poate era mai bine sa ii scot ochiul…
    chiar , stiti ce face o femeie gravida care crede despre ea ca e urata cand un trecator ii arunca peste umar parerea lui ? ei uite , va spun eu : avorteaza.
    caz real , dragi privitori …..

    • Imi pare rau sa aud un asemenea exemplu. Dar daca ai avortat doar din cauza unei pareri a unui necunoscut ai nevoie de ajutor specializat. Iubeai copilul acela? Erai fericita ca erai gravida? Incearca sa vorbesti cu o persoana care te-ar putea ajuta. Nu este normal ca o persoana sa avorteze din cauza unui astfel de motiv.

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s